Nu va voi povesti in acest articol despre cum a fost spectacolul la Timisoara , desi poate ca asta asteptati…

Am ajuns acasa si I-am gasit plangand pe Stefi si Lexi , cei doi la care stau in chirie. A urmat bomba : Catalin, celalat coleg al nostru a decedat in accidentul aviatic de la Tuzla pe 5 Iulie ( Luni ) . Nu as stii sa spun ce a fost in sufletul meu in acele momente…

Cata, stiu ca tu vei „vedea” ceea ce scriu eu acum… esti probabil cu Doamne-Doamne la o Grasa de Cotnari, cum iti place tie🙂
Iarta-ma ca nu am mers la biserica alaturi de Lexi, Andreea si Stefi…nu am avut puterea neccesara si am simtit ca nu merit sa fiu acolo, avand in vedere ca niciodata nu ti-am acordat atentia pe care o meritai, ba chiar te-am evitat cu buna stiinta. Nu vroiam sa ma implic, sa sufar. Iata ca totusi ma doare, desi nu te-am cunoscut precum ceilalti din casa. Astept sa vii peste mine in camera sa ma intrebi ce fac, de ce nu aud cand ma strigi, si sa razi cand ma vezi cu castile pe urechi… mi-e dor de zambetul tau frumos.
Voi scoate o poza de-a ta si o voi pune la mine in camera. Acum nu te poate incalzi asta cu nimic, dar te rog sa ma crezi ca regret nespus de mult ca am fost atat de lasa.

Nu iti zic adio nici ramas bun. Imi vei lipsi. Atat.

Image and video hosting by TinyPic